13 septembrie 2018
Traseu : Piscul Negru (1200 m) – Piciorul Lespezilor – Vârful Lespezi (2517 m) – Vârful Cornul Călțunului (2510 m) – Vârful Negoiu (2535 m) – Lacul Călțun (2135 m) – Piscul Negru (1200 m)
Durată traseu: 10 ore 45 minute
Există o parte a Făgărașilor în care nu am fost încă, și anume partea vestică a acestora, adică zona Vârfului Negoiu.
Împreună cu un grup de încă 6 persoane, ne-am decis că a venit momentul să urcăm și Vârful Negoiu. De asemenea, în zona aceea, se mai află încă două vârfuri de peste 2500 m, și anume Vârful Lespezi (2517 m) și Vârful Cornul Călțunului (2510 m).
La ora 6 am plecat din București, cu destinația Piscul Negru. Pentru a ajunge la Piscul Negru, se merge pe Transfăgărășan, încă aproximativ 12 km de la Lacul Vidraru. Aici se află un complex de pensiuni, loc de campare și o mănăstire (Sfântul Ilie).
Stop, trec localnicii!
La ora 8:20 am pornit pe traseu. Se anunța o vreme bună, deci o zi numai bună de urcat pe munte. Ne aștepta o tură de forță, eu am estimat undeva la 11 ore. Ajungem la Cabana Piscul Negru, lăsăm mașina în parcare, ne echipăm în câteva minute și pornim imediat la drum.
Complexul Piscul Negru
De aici începe traseul – intrarea în pădure
Traseul începe fix din parcare, cu o urcare prin pădure. Până ieșim din pădure, urcarea este una destul de susținută. Primul punct de oprire este la o stână (stâna Lespezi), aflată imediat la ieșirea din pădure.
Odată ajunși la stână, avem două posibilități, să urcăm pe piciorul Lespezilor sau prin vale. Primul este marcat cu punct roșu, iar al doilea cu triunghi roșu. Diferența fiind că cel prin vale, ne scoate la Șeuța Lespezilor, prin culmea Podeanu, iar primul, direct în vârf.
Stâna Lespezi
Aici se desprind două trasee
Până la stâna am făcut aproximativ 45 – 60 de minute. Piciorul Lespezi nu prezintă aproape deloc bolovani, cel puțin până în zona vârfului, asta făcând traseul nu așa dificil. Partea mai grea este că urcarea este una continuă, și necesită o oarecare pregătire, dar una peste alta, este ok, se poate urca.
Ieșim din pădure și intrăm în golul alpin
Avem prima destinație în față
Prins în flagrant
Un noruleț pe vârf
Cu cât urcăm, cu atât peisaje din ce în ce mai frumoase se deschid în toate părțile.
În partea dreaptă, cum urcăm vedem traseul ce vine dinspre Lacul Bâlea, cel ce urcă pe vârfurile Laița și Lăițel. De asemenea, se vede și creasta Făgărașilor, chiar și trapezul Viștea – Moldoveanu.
Vârful Lăițel 2390 m
În poza de mai jos, putem admira creasta Munților Făgăraș, spre zona Lacului Bâlea, chiar și Vârful Moldoveanu, care își face pentru prima dată apariția.
Creasta Făgărașilor și trapezul Viștea – Moldoveanu (plan îndepărtat)
În partea stângă, putem vedea Vârful Vânătarea lui Buteanu (2507 m) și Vârful Capra (2496 m), spre centru Vârful Arpașul Mare (2468 m), iar în spatele acestuia trapezul Viștea – Moldoveanu.
În partea cealaltă, în direcția de urcare, undeva puțin în spate, se vede în depărtarte, Lacul Vidraru.
Lacul Vidraru (undeva departe)
Încă puțin…
Ajungem destul de repede pe Vârful Lespezi, în 3 ore. Aici întâlnim foarte cunoscuta roză verde sau stea, situată în vârf. Am văzut-o în multe poze și acum am ajuns și eu în sfârșit la ea.
Vremea încă era bună, deși până am făcut niște poze în vârf, un nor tot dădea târcoale următoarelor vârfuri, ce urma să le vizităm.
Vârful Negoiu – centru
Cornul Călțunului (stânga) și Vârful Negoiu – acoperite de nor
De aici putem admira creasta estică a Masivului Făgăraș. Partea vestică, nu prea se vedea, din cauza norilor.
De pe Lespezi, putem admira la picioarele noastre, Lacul glaciar Călțun, situat la 2135 m, deci undeva la aproximativ 400 m diferența de nivel.
Vârful Lespezi este un vârf montan, din masivul Făgăraș, având o altitudine de 2517 m, fiind al 4 lea cel mai înalt vârf din țara noastră. În fața sa, situându-se vârfurile Moldoveanu, Negoiu și Viștea Mare, toate, de asemenea, din Făgăraș.
Creasta Făgărașilor – spre est
Cuvântul lespezi semnifică o piatră de dimensiuni mari, cu o formă poligonală (de cele mai multe ori). Întâlnim multe astfel de pietre, în apropierea vârfului.
O parte mai complicată, abia acum urma. Traseul între vârfurile Lespezi și Călțun este nemarcat. Ca să fie și mai complicat, un nor s-a asezat în această zonă.
Spre Șeuța Lespezilor
Ce am citit despre această porțiune, nu prea puteam să aplic pe teren, deoarece nu prea vedeam în față, ca să ne putem face o idee. Dar ne descurcăm oricum!
De pe Lespezi avem două variante: una să continuăm spre Cornul Călțunului direct pe creastă (nici o șansă să facem asta, datorită norului), și cea de-a doua, să coborâm spre Șeuța Lespezilor, și la un moment dat să facem dreapta spre vârf. Nu este mult de coborât, aproximat 5 minute. Cu greu, am nimerit pe unde trebuia să o luăm.
Atunci când am întâlnit turnulețe de pietre, puse de alți turiști, ne-am dat seama că am luat-o bine. În câteva minute, ajungem și pe al doilea vârf de peste 2500 m, din această tură.
Vârful Lespezi – văzut de pe Vărful Călțun
Lacul Călțun – văzut de pe Vârful Călțun
Nu am stat prea mult pe Cornul Călțunului. Voiam să scăpăm mai repede de traseul nemarcat, și oricum…fiind o tură de o zi, ne grăbeam să ajungem pe lumină, înapoi la mașină.
Și acum înapoi…
Ca să ne continuăm traseul spre Negoiu, trebuie să coborâm înapoi la drumul ce duce spre Șeuța Lespezilor (cel de la care am făcut dreapta spre Călțun), și să mergem tot în jos, până ce întâlnim banda albastră. Iar de acolo, coborâm în Căldarea Berbecilor, și facem dreapta, până ce ne apropiem de zona vârfului Negoiu, când o să urmăm marcajul dungă galbenă.
Înapoi spre Șeuța Lespezilor
Odată ajunși în zona unde trebuia să coborâm, întâlnim totuși un marcaj (punct roșu).
Nu prea am văzut cum trebuie Căldarea Berbecilor, deoarece în această zonă, își făceau apariția norii. Și spre vârf, și mai și.
Coborârea în căldare nu a fost una solicitantă, păcat că nu vedeam ce se află în jurul nostru. Aici, găsim și un pârâu, unde avem și sursă de apă.
O parte din crestele vestice, acoperite de nor
Știam că după ce intrăm pe marcajul dungă galbenă, ne apropiem de vârf. Se pare că și de sus, nu o să vedem nimic. Pe Negoiu se afla un nor. Noi abia așteptam să ajugem pe al doilea cel mai înalt vârf din țară. Până la vârf, se urcă foarte mult pe bolovani.
De asemenea, aici sunt două zone: Strunga Dracului și Strunga Doamnei. Prima este interzisă, iar la întoarcere trebuia să fim atenți, să o luăm pe unde trebuie. Există oricum marcaj, deci nu este o problemă.
Șiiii gata, am ajuns în vârf!
Victorieeee!
Vârful Negoiu este un vârf montan situat în Masivul Făgăraș, județul Sibiu. Cu o altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea vârf ca înălțime în România, fiind devansat doar de Vârful Moldoveanu, altitudine 2.544 de metri. Acest vârf, este cunoscut drept polul instabilității atmosferice din România.
Am stat aproximativ o jumătate de oră, am făcut poze cu vârful (altceva nu se vedea), și am plecat. Traseul de întoarcere era spre Lacul Călțun, și apoi direcția Piscul Negru. O porțiune de aproximativ 30 de minute, era aceeași pe care am venit, după care se intră în Strunga Doamnei, pentru a putea traversa spre lac.
Marcajul se bifurcă sub Strunga Doamnei din banda roșie. Traseul evită hornul Strunga Dracului, care s-a deteriorat în toamna anului 2011. Astfel această rută ocolitoare a devenit parte a traseului de creastă.
Spre Strunga Doamnei
Intrarea în Strunga Doamnei
În continuare, nu prea vedem nimic în jurul nostru.
După o coborâre pe bolovani, nu foarte lungă, ajungem la Lacul Călțun.
Un moment bun pentru o pauză…și pentru a admira lacul
Refugiul Călțun și Peretele Călțunului
Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu din Munții Făgăraș, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun. Lacul este situat la altitudinea de 2 135 m, are suprafața de 7 751 m², iar adâncimea maximă de 11,8 m.
Apele lacului ajung în râul Argeș. Pe malul lacului se află un refugiu (Refugiul Călțun), care oferă un loc ferit de vânturile ce străbat zona lacului. Pe malul lacului există, de asemenea, și locuri pentru campare.
De aici, urmăm traseul triunghi albastru, spre Piscul Negru. Ne aștepta o coborâre printr-o vale. Prin acea vale curge pârâul Paltinul, dar nu știu cum se numește exact. Spre sfârșit ajungem în Poiana Paltinului, și după ajungem la Piscul Negru.
Pe traseu, întâlnim jnepeni, vegetație pe pereții stâncoși din jurul nostru, am văzut și o cascadă (nu îi știu numele).
Cineva și-a pus cortul aici
Pe aici ne invită traseul
O fostă stână
De la Negoiu până la Piscul Negru, adică 1300 m diferență de nivel, am făcut 3 ore și 10 minute. Traseul de întoarcere nu a fost unul greu. Prima parte, de la Lacul Călțun, a fost un mers pe bolovani, după care, traseul ne-a dus prin jnepeni, iar în final prin pădure.
Și acestea fiind spuse, am ajuns și în impresionanta zonă Lespezi – Călțun – Negoiu. Am urcat 3 vârfuri de peste 2500 m într-o singură zi.
În concluzie, pot spune că traseul la dus, a fost mai solicitant și mai greu, asta fiindcă este și mai lung, față de cel de întoarcere.
Cu aceste 3 vârfuri, am completat lista celor 8 vârfuri de peste 2500 m, din Masivul Făgăraș.
Negoiu, un vârf ce visam să îl urc de ceva timp, acum am făcut cunoștință!
Pe curând!
Călătorii într-un jurnal 