Traseu scurt spre Cabana Mălăiești – Munții Bucegi

Data	17 ianuarie 2022
Traseu	Râșnov (675 m) – drum forestier spre Poiana Mălăiești (1300 m) – Poiana Glăjărie – Valea Mălăiești – Cabana Mălăiești (1720 m) – retur
Durata	5 ore (dus – întors) – drumul forestier parcurs cu mașina
Distanța	aproximativ 10 km
Diferența de nivel	750 m

Ne gândeam unde să mai mergem, ce traseu să mai facem…. și ne-a venit ideea că ar merge o vizită la Cabana Mălăiești, în Bucegi. Am mai fost de vreo 3 ori la cabană, dar de data asta am zis să aleg un traseu pe care nu am mai fost. Așadar, am ales varianta cu urcare dinspre Râșnov.

Știam că se ajunge la Mălăiești și din Râșnov, dar nu am avut ocazia să merg până acum. Acesta este, totodată, și traseul de o zi cel mai scurt până la cabană. Aveam puține emoții că nu știam cum e drumul forestier din Râșnov, până în poiană, pe Valea Glăjărie.

Drumul forestier de pe Valea Ghimbavului merge spre uzina electrică (8 km), iar câteva sute de metri mai sus de aceasta, se continuă spre Valea Glăjăriei pe care o părăseşte în scurt timp (după aproximativ 3 km de la uzina electrică) urmând Valea Mălăieşti. De aici, urmează urcarea prin pădure.

Drumul este în regulă, se urcă lin, sunt plăcuțe destul de dese. La un moment dat vedem pe partea stângă (cum urcăm) o plăcuță care ne spune că pe aici se urcă spre Mălăiești, iar acolo lăsăm și noi mașina (pe dreapta, cum merge drumul). La intrarea în traseu se află și un poduleț (peste apă), așa îți vei da seama că ești unde trebuie.

Avem de urcat aproximativ 800 m în 5 km, asta însemnând că se urcă destul de mult. În mare parte, a fost urcare continuă, dar sunt și porțiuni mai lejere, plate, chiar dacă sunt scurte, sunt tot ce îți dorești în momentul acela. Se urcă în zig-zag destul de mult, mai ales în prima parte a traseului.

Traseul nostru de astăzi este marcat cu bandă albastră, acesta începând chiar din Râșnov. Se poate parcurge și la pas, doar că va dura aproximativ 3 ore până în punctul unde se poate lăsa mașina.

Vremea era destul de neprietenoasă, fiind și într-o zi de luni, nu erau nici oameni pe traseu. După aproximativ 15 minute de mers, am zărit o căprioară prin pădure. Până să scot eu telefonul sau aparatul, era deja departe. A trecut prin fața noastră, dintr-o parte în alta a potecii, în mare viteză.

Până la cabană, tot traseul este prin pădure, așa că nu avem parte de peisaje pe parcurs. Există un singur loc de belvedere, unde speram să putem să vedem ceva…dar având în vedere vremea, erau slabe șanse. Marcajul este unul destul de des, nu sunt probleme de rătăcire.

Pe parcursul traseului, mai ales la început, întâlnim și panouri informative cu flora și fauna din acești munți. Sunt destul de interesante de citit.

La o oră – o oră și jumătate de la intrarea pe traseu, ajungem la punctul de belvedere, unde nu vedem nimic. Tot aici, se află și o măsuță cu băncuță. Aici traseul fiind destul de plat, te poți odihni puțin, într-o binemeritată pauză după urcarea de până acum. În continuare, poteca este destul de lină, fiind de fapt o urcare foarte domoală.

După puțin timp, ieșim într-o porțiune fără pădure, unde ne oprim să admirăm peretele Padinei Crucii (1950 m – am fost aici cu altă ocazie). Uitându-ne pe hartă, ne dăm seama că nu mai avem mult, iar după această porțiune, urmează câteva serpentine și ajungem la destinație. Probabil vara aici este foarte multă lume, dar fiindcă acum era iarnă și nici nu era o zi de weekend, era chiar pustiu. Sunt și mici zone unde întâlnim gheață, mai ales aproape de ieșirea din pădure, lângă cabană.

După aproximativ 2 ore și jumătate, ajungem la Cabana Mălăiești. Pe drum chiar mă gândeam, și speram în același timp, că poate o să avem noroc și o să bată puțin vântul să se ducă norul când o să ajungem la cabană, dar nici o șansă.

Cabana Mălăiești, așezată pe o morenă a unei văi glaciare din Munții Bucegi, Valea Mălăiești, sub creasta zimțată a Padinei Crucii, străjuită de Bucșoiu la o altitudine de 1720 m, într-un cadru alpin spectaculos, cu priveliști deosebit de frumoase, oferă adăpost turiștilor care vor să cunoască această zonă de pe versantul nordic al masivului.

Drumuri de acces către cabană

Traseele pe care se poate ajunge la Cabana Mălăiești:

• Râșnov (685 m) – Poiana Mălăiești (1300 m) – Cabana Mălăiești (1720 m)
• Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) – La Prepeleac (1800 m) – Cabana Mălăiești (1720 m)
• Cabana Diham (1320 m) – Glăjărie (980 m) – Poiana Mălăiești (1320 m) – Cabana Mălăiești (1720 m)
• Cabana Omu (2505 m) – Hornurile Mălăiești (2315 m) – Cabana Mălăiești (1720 m)
• Bran (750 m) – Poarta – Muntele Clincea – Lacul Țigănești – Cabana Mălăiești (1720 m)
• Bran (750 m) – Șimon – Valea Gaura – Hornurile Mălăiești – Cabana Mălăiești (1720 m)

Revenind la traseul nostru, ne-am pus pe făcut poze în curtea cabanei, dar vremea nu ne ajuta foarte mult. De asemenea, nu mai era nici un turist la cababă.

Era ora 12, ceea ce înseamnă că am făcut două ore și jumătate. Acesta era cel mai rapid traseu făcut de mine către Mălăiești. Parcă mă ofticam că nu am venit mai devreme pe această variantă.

Am intrat în cabană, ne-am luat un ceai cald pentru că nu se mai putea. Afară era foarte frig, am înghețat cât am stat pentru poze. A mai venit un grup de 4 persoane. Înainte să plecăm, a ieșit puțin soarele, am putut să fac câteva poze, dar cam atât. După aproximativ o oră, am pornit pe drumul de întoarcere, care era același pe care am venit.

Câteva imagini din dronă

La întoarcere, am făcut cam același timp, poate un timp puțin mai bun, undeva la două ore și câteva minute. Fiind și gheață pe traseu, nu ne-am grăbit. Până la finalul traseului, am admirat poteca prin pădure, liniștea care era în pădure….

Acestea fiind spuse, pe data viitoare!