Traseu Complexul turistic Piscul Negru – Lespezi – Călțun

Data: 24 iunie 2022

Traseu: Hotel Piscul Negru (Transfăgărășan – 1200 m) – Stâna Lespezi (~1560 m) – Piciorul Lespezi – Vârful Lespezi (2517 m) – Vârful Cornul Călțunului (2510 m) – Șeuța Lespezilor (2265 m) – Valea Lespezi – Stâna Lespezi – Piscu Negru

Durată: 11 ore (cu tot cu pauze)/ Distanță: 17 km / Diferență de nivel: ~1350 m

Aventura de astăzi continuă în Munții Făgăraș, mai precis la vârful Lespezi (2517 m). Acesta a fost traseul gândit de data aceasta, cu plecare de la Hotelul Piscul Negru (1200 m) de pe Tranfăgărășan la km 102, la jumătatea distanței dintre Pitești și Sibiu. Înainte de această zonă, ne oprim și la lacul de acumulare Vidraru, să privim de langă baraj, vârfurile pe care o să urcăm.

Am mai facut acest traseu, în urmă cu 4 ani, dar priveliștea de pe crestele Făgărașului, te fac să îți dorești să revii. Există sus acolo, pe Lespezi și Călțun…o priveleșite splendidă. Este unul dintre obiectivele acestui traseu, să revin pe aceste doua vârfuri. O să spun mai încolo despre ce este vorba 😀

La ora 10 dimineață eram gata de plecare pe traseu, în parcare la Hotelul Piscul Negru, poteca începând chiar de lângă. Intrarea în pădure este vizibilă destul de ușor, din parcare sau chiar de pe Transfăgărășan. Poteca trece de fostele mine și de peșterile de la Piscul Negru, și putem zice că este o urcare deja destul de pronunțată, chiar direct de la început de traseu.

Marcajul prezent pentru traseul de astăzi este cerc roșu, până la Stâna Lespezi. Noi o să alegem punctul roșu până sus la vârf, dar la stână există și altă posibilitate și anume, triunghiul roșu, care urcă prin Valea Lespezi, ducând tot la vârf.

După aproximativ 45 minute și vreo 300 metri urcare în altitudine, ieșim din pădure și vedem stâna Lespezi, unde părea că nu esti nimeni acasă. De aici începem urcușul pe piciorul muntelui, urmând culmea aproape drept în față, până în golul alpin, unde avem posibilitatea să admirăm împrejurimile, dar asta o să vedem mai târziu.

Din acest punct, poteca devine mai accidentată și mai înclinată, dar știam de la început că asta o să ne aștepte. Pe toată durata urcării, după ce ajungem în golul alpin (după pădure), vârful Lespezi se vede în fața noastră, lasându-ne impresia că e din ce în ce mai aproape…dar aceasta este doar o iluzie. Când ți se pare că se apropie, parcă tot mai departe e.

Pe măsură ce înaintăm și urcăm, peisaje din ce în ce mai frumoase se deschid, în toate părțile, așadar putem enumera următoarele……fabuloasa creastă a Făgărașului (chiar până la Moldoveanu), Lacul Vidraru, poienile de la poalele munților, bujorul de munte etc.

După 4 ore și 30 de minute, ajungem pe vârful Lespezi (2517 m), marcat de o roză a vânturilor metalică, de unde se poate admira în apropiere, vârful Cornul Călțunului (2510 m) și puțin mai îndepărtat, vecinul mai cunoscut, vârful Negoiu (2535 m – al doilea vârf ca altitudine din România).

Vârfurile Lespezi și Cornul Călțunului formează împreună un vârf dublu sau vârfuri gemene, find foarte aproape unul de celălalt. Denumirea vârfului vine chiar de la semnificația cuvântului „lespezi”, care înseamnă piatra sau stâncă; numele său reprezintă ceea ce este de fapt, un vârf abrupt format doar din bucăți de piatră.

Lespezi este al 5 lea cel mai înalt vârf montan din România, fiind depășit doar de vârfurile Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Viștea Mare (2527 m) și Parângul Mare (2519 m). Dintre aceastea, doar Parângul Mare nu face parte din Munții Făgăraș, rezultând faptul că cele mai înalte și cele mai multe vârfuri de peste 2500 m le întâlnim în Făgăraș.

De pe vârful Lespezi se deschid peisaje unde putem admira următoarele: priveliștea incredibil de frumoasă spre lacul glaciar Călțun (2135 m), impresionanta creastă a Făgărașilor, unde vedem „Acoperișul României” Moldoveanu (2544 m) și Viștea Mare (2527 m), vârfurile Negoiu (2535 m), Cornul Călțunului (2510 m), Buda (2431 m), Arpașul Mare (2468 m), Vânătarea lui Buteanu (2507 m), Capra (2494 m), Lăițel (2391 m).

Unul dintre obiectivele mele, în această drumeție, a fost să fotografiez (de sus) zona lacului Călțun. Am mai făcut asta, dar peisajul mi se pare pur și simplu incredibil, ca să ratez această ocazie. Pe vârful Lespezi, dacă mergi puțin în lateral, spre creastă, se deschide peisajul spre lac.

De asemenea, și de pe Cornul Călțunului se vede frumos, lacul și restul impresionantei creste a Făgărașilor. Zona aceasta este de-a dreptul fabuloasă, aș putea să spun că arată ca un tablou cu un peisaj de basm….cel puțin 😀

După 30 – 40 minute de stat pe vârf, am căzut de acord să mergem și pe vârful geamăn, adică pe Cornul Călțunului. Pentru a face ascest lucru, am coborât puțin spre Șeuța Lespezilor. Nu este nevoie să avansăm foarte mult, dar fiindcă traseul spre Călțun este nemarcat, trebuia să găsim o potecă cât de cât bună sau cel puțin, să ne dăm seama pe unde se urcă.

Am observat grămezi de pietre, aranjate una peste alta, la o distanță mică una de alta, ca și cum ar fi un marcaj. Acest lucru ne-a ajutat foarte mult, deși ne-am încurcat noi puțin la început, am reușit să ajungem pe vârf, urmârind acest „marcaj”. Fără aceste semne, probabil că ajungeam pe vârf destul de greu, dar totul a fost în regulă până la urmă.

Vârful Călțun (sau Cornul Câlțunului) este un vârf muntan situat la 2510 m în Masivul Făgăraș, considerat uneori un vârf dublu împreună cu Vârful Lespezi. La poalele sale, se află lacul glaciar Călțun, precum și refugiul montan cu același nume. Se poate ajunge aici și dinspre lacul Bâlea, fiind situat la jumătatea distanței dintre acesta și Cabana Negoiu.

Am stat și pe acest vârf, aproximativ 20 de minute, am mai făcut câteva poze de jur împrejur, către lac, bineînțeles…..și am pornit spre traseul de coborâre. Pentru traseul de întoarcere, am ales să mergem spre Șeuța Lespezilor, ulterior să coborâm pe Valea Lespezi, pentru a ajunge la stâna Lespezi, iar după la Piscul Negru.

Până să ajungem în șaua respectivă, de unde începem coborârea spre vale, poteca ne duce pe lângă o zonă expusă, cu câteva stânci (nu știu dacă este un vârf acolo), doar că ocolim prin lateralul acesteia (pe sub creastă). În dreapta noastră, cum mergem spre șa, se întinde căldarea Berbecilor și traseul care mergem spre Strunga Doamnei, iar după ajunge la Negoiu.

Aproape de șa, ne intersectăm cu traseul marcat banda albastră (care coboară peste Muntele Podeanu în direcția Arefu și care spre nord, urcă la Negoiu), iar punctul roșu ține stânga spre SE spre Valea Lespezi, pe unde trebuie să o luăm noi. Sincer, eu am văzut pe traseul din valea Lespezi, și punct și triunghi roșu, bănuiesc că am ambele marcaje sunt bune.

Coborârea până la pârâul Lespezi se face în serpentine, imediat cum pornim. Pe traseu, trecem și de o cascadă, traversăm de câteva ori pârâul sau, în orice caz, mai multe ape curgătoare.

Traseul ales pentru întoarcere, era clar unul mai lung ca cel pe care am urcat, de la stână. Tot la stână trebuia să ajungem și acum, iar de acolo traseul până jos la Piscul Negru , era același cu cel pe care am fost la dus. Nu am fost foarte fericit cu alegerea făcută pentru coborâre, mi-am dat seama de asta pe parcursul acesteia, că suntem la limită să ajungem pe lumină jos, având în vedere că noi la ora 17 și câteva minute, eram încă pe vârful Călțun. Pe la ora 18, am ajuns în Șeuța Lespezilor, de unde traseul coboară în valea Lespezi, și de unde putem să vedem și stâna unde trebuie să ajungem.

Poteca te duce de la stânci și bolovani (la început de coborâre), la zone cu iarbă mai înaltă sau buruieni destul de dese. De asemenea, trebuie traversat pârâul Lespezi, de minim două ori. La un moment dat, se formează și o cascadă, formându-se probabill printr-o coborâre mai pronunțată a apei. Această rută a traseului, pentru a completa circuitul de jos de la stâna Lespezi, părea totuși destul de neumblată.

În total, pe coborâre de la vârful Cornul Călțunului, până în parcarea hotelului, am făcut 3 ore și 45 minute. Am ajuns pe lumină, ne-am bucurat, dar oricum, pe ultima parte am grăbit pasul, eram în pădure, dar destul de aproape de final.

La final, pot spune despre traseul Piscu Negru – vârful Lespezi că este unul de dificultate medie, având în vedere urcarea până la vârf, care este una continuă și destul de pronunțată. Din punctul meu de vedere, este mai ok coborârea pe acelasi sens pe care am urcat, fiind și mai scurtă. Dar chiar și așa, se poate face și circuitul complet, se poate adăuga și vârful geamăn (Călțun), sau de ce nu, chiar se poate merge și pe vârful Negoiu, depinde de alegerea fiecăruia. De pe Negoiu, se poate coborî și la lacul Călțun, detalii despre acel traseu se găsesc și în acest articol, de acum 4 ani.

Acestea fiind spuse, pe data viitoare!