Transalpina – traseul de creastă din Munții Parâng

Data: 12 august 2022

Traseu: Șaua Urdele (2040 m) – Vârful Iezer (2210 m) – Șaua Mohoru (2165 m) – Șaua Pleșcoaia (2229 m) – Șaua Piatra Tăiată (2225 m) – Șaua Ghereșu (2100 m) – Șaua Ieșu (2310 m) – Șaua Pâcleșa (2225 m) – retur

Durata: 10 ore / Distanța: 24 km

Am mai fost în munții Parâng, chiar și pe vârful Parângul Mare (2519 m – al 4 lea cel mai înalt vârf din Romania), acum 4 ani (articolul aici), dar din altă parte (pe un alt traseu), iar de data aceasta, m-am gândit să urcăm spre creastă de pe cea mai înaltă șosea din România – Transalpina.

Mai exact, locul de start pentru acest traseu este în Șaua Urdele (2040 m), imediat după ce cobori Pasul Urdele (venind dinspre Novaci) – punctul cel mai înalt pe care îl atinge șoseaua – 2145 m.

Chiar în șaua Urdele, unde este un mic loc amenjat pentru parcare (încap vreo 4-5 mașini), întâlnim și indicatorul nostru de astăzi, care ne invită spre creasta munților Parâng – urmând marcajul dungă roșie.

De aici începe traseul
Transalpina – Drumul Regelui

Obiectivul nostru de astăzi era Vârful Parângul Mare (2519 m) – cel mai înalt vârf din munții Parâng, al 4 lea din țară și cel mai înalt care nu se află în munții Făgăraș. Știam că acești munți sunt fermecători, așa că mă așteptam să mă cucerească din nou cu peisajele superbe vizibile de pe creastă și nu numai.

Începem cu o urcare destul de abruptă, spre primul vârf din acest traseu (Iezer 2210 m), de unde deja se deschid peisaje frumoase, spre creastă sau spre pasul Urdele și Transalpina. De aici, putem vedem și pe unde ne va duce poteca, spre vârful Mohoru (2337 m) – care era următorul vârf la rând. Marcajul ocolește vârful (cam asta se va întampla pe tot parcursul traseului), dar o să avem de urcat și de coborât de câteva ori bune.

Intrarea pe creasta Parângului

După urcarea pe Mohoru, urmează o porțiune destul de plată, între șaua Mohoru și șaua Pleșcoaia, traseul transformându-se, pentru moment, într-o plimbare lejeră. Imediat după acestă porțiune, întâlnim o bifurcație, și anume traseul spre cel mai mare lac glaciar din Parâng – Lacul Gâlcescu (la mai puțin de 2 ore de la startul traseului).

Mirificul Parâng

Urmează urcarea spre vârfurile Setea Mare (2365 m) și Setea Mică (2278 m), de unde se deschide o perspectivă și mai frumoasă asupra crestelor munților Parâng. După ce trecem de Setea Mare, putem admira și lacul glaciar Zănoaga din Parâng (există un lac Zănoaga și în munții Retezat).

Din Șaua Tăiată, unde întâlnim un indicator (2 ore până la vârf), traseul coboară spre Șaua Ghereșu (2100 m), de unde putem admira și micuțul lac glaciar cu același nume. După o scurtă pauză, urmează…ce poate să urmeze? – o nouă urcare.

Aici deja am observat niște nori în stânga noastră, iar prin cap mi-a trecut un gând…sper să nu vină spre noi totuși. Urcând spre vârful Ieșu (2366 m), ocolindu-l pe o curbă de nivel, norii parcă se adunau din ce în ce mai aproape de noi.

Avem de coborât în Șaua Ieșu (2310 m), de urcat spre vârful Pâcleșa (2235 m), iar apoi de coborât în șaua cu același nume. Odată ajunși în Șaua Pâcleșa (2225 m), inevitabilul avea să se producă. Norii au venit din ce în ce mai puternic spre noi, iar ploaia și-a făcut apariția rapid.

Aveam deja 4 ore și 10 minute de traseu, dar la cum arăta cerul, nu-mi dadea foarte mari speranțe că vremea se va imbunătăți curând. Având în vedere și că aproximasem că mai puțin de 1 oră 30 minute (în condițiile date – ploaie, stânci ude) nu aveam să facem până la vârf și că la întoarcere aveam nevoie cam de același timp, am decis să ne întoarcem.

Ne oprisem chiar în Șaua Pâcleșa, de unde am reușit să vedem frumoasele lacuri glaciare Roșiile, Lung, Zănoaga Stânei și Mândra (am fost pe malul lor, în traseul precedent din Parâng, menționat la început).

Ne-a plouat ceva timp pe traseul de întoarcere, de asta este necesar echipamentul adecvat pe munte, chiar și în turele de vară (pelerină, geacă de vânt, ceva de pus pe cap și altele). Ce era puțin demoralizant era că, și la întoarcere avem de parcurs același traseu, cu toate urcușurile și coborâșurile. Vremea la întoarcere a fost una destul de neprietenoasă, așa că foarte mult nu ne-am mai oprit, pentru a admira peisajul.

În concluzie, traseul de creastă din munții Parâng (plecare de pe Transalpina) este unul destul de lung, solictant, dar fără porțiuni tehnice, iar ca nivel de dificultate, l-aș clasifica ca un traseu mediu. Numai când te gândești că o să ai de mers aproximativ 14 km până la vârf, trebuie să știi la ce să te aștepți.

Seara în Parâng

Munţii Parâng, cu piscuri de o rară frumuseţe oferă iubitorilor de munte nenumărate posibilităţi de a petrece câteva ore sau zile libere, indiferent de anotimp. Cel mai înalt vârf muntos, Parângul Mare, depăşeşte 2.500 de metri, mai exact 2519 m, alte trei vârfuri, Gemănarea, Stoiniţa şi Cârja, trec de 2.400 de metri şi încă 15 vârfuri din masivul muntos au peste 2.300 de metri.

Masivul Parâng este al treilea masiv ca număr de lacuri glaciare după Retezat și Făgăraș: aproximativ 20, acești munți fiind asemănători cu Munții Făgăraș și Munții Retezat, având atât creste alpine impresionante cât și numeroase lacuri glaciare, iar cele din Căldarea Gâlcescu și Căldarea Zănoaga, invită la o drumeție de explorare a acestor locuri sălbatice unice, unele din ele declarate monumente ale naturii, cu o biodiversitate ce merită conservată.

Pe data viitoare!

2 gânduri despre „Transalpina – traseul de creastă din Munții Parâng

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: