Circuit în Făgăraș: Stâna lui Burnei – Valea Rea – Vârful Moldoveanu – Lacul Galbena – Stâna lui Burnei

Data: 21 iulie 2022

Traseu: Stâna lui Burnei (aprox 1350 m) – Valea Rea – Căldarea Văii Rele (2000 m ) – Iezerul Moldoveanului (2156 m) – Portița Viștei (2317 m) – Vârful Viștea Mare (2527 m) – Vârful Moldoveanu (2544 m) – Vârful Roșu (2440 m) – Curmătura Moldoveanului (2330 m ) – Vârful Galbena (2419 m) – Lacul Galbena (2200 m) – Curmătura Pojarnei (2045 m) – Stâna lui Burnei

Durata: 10 ore (aproximativ 5 ore urcarea – 3 ore 30 minute coborârea + pauze)

Diferență de nivel: aproximativ 1200 m / Distanță: 14 km

De ceva timp aveam în gând acest traseu (prin Valea Rea) către Vârful Moldoveanu (2544 m), dar fiindcă am fost deja de 2 ori pe cel mai înalt vârf din România (pe alte 2 trasee), nu era chiar o prioritate. Acum a venit timpul și acestui traseu, cunoscut ca fiind cel mai scurt traseu spre Moldoveanu.

Până să ajungi la stâna lui Burnei, trebuie să parcurgi un drum forestier, pietruit, lung de 35 km. Acest drum începe din satul Slatina (comuna Nucșoara) și se poate parcurge în aproximativ 2 ore (mai puțin dacă ești cu o mașină cu garda mai înaltă, dar nu mare diferență).

Ideea este că pe drum sunt destul de multe dâmburi sau gropi, așa că oricum viteza nu este una prea mare. La finalul drumului, se află stâna lui Burnei, mai mult ca sigur, sunt acolo și câteva mașini parcate. Noi am fost într-o zi de joi, erau deja vreo 10 mașini acolo, cred că vara mereu sunt.

La ora 10 eram deja echipați și gata de traseu. Citisem că stâna este abandonată sau ceva de genul acesta, dar noi când am ajuns în fața ei, erau atât de multe oi, încât nici nu puteam să trecem sau să vedem poteca. Oamenii de acolo, ne-au făcut semn să ne apropiem și să sărim un gărduleț, să putem înainta.

Vedem și acest superb indicator…

Deja de la stână aveam în față acel peisaj superb, pe care l-am tot văzut în poze: stâna, Valea Rea și cele două vârfuri (Buduru Mare și Buduru Mic), pe fundal. Marcajul pe care mergem în partea de început, de lângă stână, este triunghiul roșu. Acesta fiind și pe tot parcursul drumului forestier (până la stână)

Poteca urcă de la început, iar în față avem câteva cascade, cea care este cel mai sus, fiind Cascada Văii Rele, aflată la 1900 m, chiar înainte să ajungem pe platoul din golul alpin. Urcarea nu este atât de abruptă și te poți bucura de natura înconjurătoare (verdeață, cascade, tot felul de floricele). Zona în care ne aflăm se numeste Rezervația naturală Golul alpin Valea Rea – Zârna.

Ajunși deasupra Cascadei Văii Rele, facem o scurtă pauză pe platou. Găleata Văii Rele, așa cum este denumită caldarea glaciară, din care izvorăște Cascada Mare a Văii Rele, deoarece ea acumulează multă apă și oferă locului un aspect de mică deltă. Odată ajunși aici, trapezul Viștea – Moldoveanu, se vedea în fața noastră, cum altfel decât impunător, așa cum mă așteptam încă de când am început urcarea.

Până aici am făcut o oră și 45 minute. Am făcut o pauză, pentru a mânca ceva, pentru poze și pur și simplu pentru a putea admira puțin peisajul din fața noastră. Vedem și un pârâu (Valea Rea), care curge de mai sus, din lacul Triunghiular.

Următoarea oprire de aici, este lacul glaciar Iezerul Moldoveanului, iar după aceea urcăm spre Portița Viștei (2317 m). Poteca a devenit mai domoală, de când am ajuns pe platou sus și o să fie așa până aproape de Portiță. Când ajungem la lac (care este puțin în stânga traseul, cum se urcă), ne aflăm deja în Căldarea Văii Rele a Moldoveanului.

Iezerul Moldoveanului (Iezerul Triunghiular) este un lac de origine glaciară din Munții Făgăraș, situat la baza trapezului Viștea – Moldoveanu în căldarea superioară a Văii Rele, la altitudinea de 2159 m și având o suprafață de 0,5 hectare.

Denumirea de „Triunghiular” și-a căpătat-o datorită formei sale de triunghi. La ieșirea din lac se formează albia râului din Valea Rea. Continuăm ascensiunea, iar în scurt timp ajungem la Portița Viștei, unde întâlnim și o răscruce de drumuri. De asemenea, în zonă se află și Refugiul Portița Viștei.

Portița Viștei este o șa în creasta principală a Munților Făgăraș, situată la 2317 m altitudine, între vârfurile Viștea Mare și Galbenele. Această zona reprezintă cumpăna apelor (linia de separație) dintre două văi glaciare și anume Viștea Mare la nord și Valea Rea spre sud.

Tot aici se află intersecția mai multor trasee: cel de creastă, care vine dinspre Fereastra Mare (dungă roșie – link către traseu) și merge spre Bâlea și mai departe, traseul care merge spre orașul Victoria, prin Valea Viștei (triunghi roșu) și cel pe care am venit noi, din Valea Rea (triunghi roșu).

Până la Viștea Mare mai facem o oră, iar până la Moldoveanu o oră și 30 minute. După o scurtă pauză de poze și pentru a verifica telefonul (pentru prima dată când am avut semnal, pe tot traseul până aici). Începem urcarea spre Viștea, pe traseul de creastă (dungă roșie).

Urcarea spre Viștea pare mai grea, dar se urcă și pe stânci, există și potecă, un pic și de cățărare, dar fără a fi periculos. Pentru a ajunge la vârful Viștea Mare trebuie să mergi puțin la dreapta, poteca care duce spre Moldoveanu mergând pe sub vârf.

În scurt timp, ajungem pe Vârful Viștea Mare. Ne aflăm deja la altitudine mare, în zona montană cea mai înaltă din țară (trapezul Viștea – Moldoveanu). Am făcut o panoramă de pe vârf, ne-am minunat de toate priveliștile înconjurătoare, ne-am uitat după traseele din Făgăraș și am pornit spre destinația finală – Moldoveanu.

Viștea Mare este un vârf muntos situat în Masivul Făgăraș, la altitudinea de 2527 metri, fiind clasat al 3 lea între cele mai înalte vârfuri muntoase din România, după Moldoveanu (2544 m) și Negoiu (2535 m), ambele fiind situate în același masiv.

Distanța dintre Viștea și Moldoveanu se poate parcurge în aproximativ 30 minute, în funcție de câtă lume este la Spintecătura Viștei – trecerea dintre cele două vârfuri (este destul de aglomerat în timpul verii, în funcție și de zile etc). Această zonă necesită atenție sporită, dar chiar și așa, se trece destul de rapid, fiind nevoie și de ajutorul lanțurilor, pentru o mai mare siguranță.

După această trecere, mai avem de mers probabil vreo 5-10 minute și ajungem pe cel mai înalt punct din România – Vârful Moldoveanu.

Am făcut puțin peste 5 ore până aici, cu destule pauze. Așadar, am ajuns a 3 a oară pe Vârful Moldoveanu, de fiecare dată printr-un traseu diferit. Cumva am lăsat la urmă acest traseu, chiar dacă era cel mai scurt. Sentimentul este unul de nedescris!

Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș. Altitudinea sa este 2.544 metri, dar din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.

Este fascinant când stai sus pe vârf și te uiți în jurul tău și recunoști toate zonele în care ai fost sau pe care le știi. Am putut vedea traseul de creastă spre Lacul Bâlea, vârfurile Lespezi (2517 m), Călțun (2510) și Negoiu (2535 m), Vânătarea lui Buteanu (2507 m), Capra (2494 m), toate vârfurile montane din creasta Făgărașului. De asemenea, și traseul de creastă spre Fereastra Sâmbetei sau vârfurile Dara (2501 m) și Hârtopu (2506 m). Practic, toate cele 8 vârfuri din Făgăraș (+ Viștea Mare 2527 m) se pot vedea fără probleme, pe un cer senin.

Am stat aici aproximativ 30 – 40 minute, am lăsat scris în cartea de pe vârf și am început coborârea spre Lacul glaciar Galbena. Era deja trecut de ora 4.

Traseul de întoarcere ales este cel pe la Lacul Galbena, trecând pe la vârfurile Roșu și Galbena. Această rută trebuie parcursă pentru a încheia circuitul început de la stâna lui Burnei. De pe Moldoveanu, ajungem pe vârful Roșu (2440 m), după se coboară într-o șa (Curmătura Moldoveanului – 2330 m) ca după să urcăm iar spre vârful Galbena (2419 m). Abia după această porțiune a traseului, se coboară spre Căldarea glaciară Galbena, unde sunt mai multe lacuri glaciare, unul fiind mai mare – Lacul Galbena.

Traseul de întoarcere este marcat cu triunghi galben, cruce roșie, iar de la lac, mergem pe cruce albastră, până jos.

Știam că ruta aceasta este mai lungă, decât traseul parcus la urcare, dar de la bun început am vrut să facem un circuit, pentru a putea explora și mai mult această zonă, pe care oricum nu mai fusesem.

Am stat puțin pe fiecare dintre cele două vârfuri (Roșu și Galbena), situate între Moldoveanu și coborârea spre Lacul Galbena. În Făgăraș, mi se pare că și atunci când cobori, simți că urci.

Lacul Galbena se află pe versantul sudic al Făgărașului, în căldarea Scărișoara-Galbena la altitudinea de 2200 m și este cel mai mare lac din căldare. Are o suprafață de 1.2 ha și o adâncime de 9 m. Aici se pot observa încă patru lacuri mai mici.

Ne-am oprit la Galbena, care este un lac glaciar măricel, peisajul de la poalele lui fiind unul fabulos. Plimbarea prin această căldare este chiar una plăcută, mergând printre lacuri, îți dă senzația că pășești într-un tărâm de basm. De aici (2200 m) și până jos, nu ne-am mai oprit aproape deloc.

Frații mai mici ai lacului Galbena:

Pur și simplu superbă această căldare glaciară….

De la lac urmează o zonă cât de cât domoală, iar partea mai abruptă pe coborâre, este cea de la finalul traseului, prin pădure, după ce am trecut de jnepenișul din Curmătura Pojarnei (2045 m).

De la Vârful Moldoveanu până la Stâna lui Burnei, am făcut 3 ore 45 minute, cu tot cu pauzele de pe traseu, așadar la ora 20 eram jos, la stână. Inițial credeam că poteca o să mai abruptă pe această coborâre, dar per total nu a fost chiar așa.

La final, pot spune că traseul parcurs astăzi a fost unul foarte frumos, dar cum putea fi altfel, când avea ca destinație cel mai înalt vârf montan din România – Vârful Moldoveanu 2544 m. Frumusețea traseului a fost redată prin foarte multe peisaje și zone prin care le-am admirat sau prin care am trecut, de la peisajul pitoresc de la stână cu Valea Rea pe fundal, la cascadele si lacurile glaciare întâlnite, dar mai ales, nu în ultimul rând și probabil și cel mai frumos peisaj, impresionanta creastă a Munților Făgăraș – cel mai înalt masiv din țara noastră!

Aceste fiind spuse, ne vedem la următorul traseu! Poteci însorite!